Îl lași pe bebe la desene animate! Ai ideie ce-i faci ?

il-lasi-pe-bebe-la-tvÎl lasi pe bebe la desene animate Ai ideie ce-i faci?

Sa pui in bebelus in fata televizorului este o decizie regretabila, spun specialistii. Este comod si salvator pentru parinti insa acest obicei  poate afecta dezvoltarea creierului, calitatea somnului, duce in multe cazuri la rezultate mai slabe la scoala, probleme de comportament si multe altele. Afla de ce televizorul este total nerecomandat pana la 2 ani. Informeaza-te!

Bebelusii nu au voie la TV

Am observat in ultima vreme ca multe mamici din Romania si Moldova, au inceput sa-si lase bebelusii la TV incepand chiar de la 3-4 luni. Ele comuta pe un canal de desene animate pentru varste mici si sunt ferm convinse ca e o idee buna: sunt programe pentru bebelusi, acestea ii atrag, ii tin ocupati, ii “educa”  iar ele isi pot vedea linistite de treaba. Oare?

Daca ar sti ca acest obicei poate afecta dezvoltarea creierului bebelusului, genereaza in majoritatea cazurilor probleme de somn, de comportament si mai tarziu deficit de atentie la scoala, rezultate slabe la invatatura, lipsa de interes pentru lectura, conduce deseori la obezitate si multe altele, ar mai apela atat de repede la telecomanda? American Academy of Pediatrics precum si alte organizatii din numeroase tari au luat atitudine in fata programelor destinate bebelusilor, spunand NU contactului copiilor sub 2 ani cu orice fel de program sau DVD care ar putea fi vizionat pe un ecran (televizor, tableta, computer).

Parintii nu vor sa le faca rau bebelusilor si punem acest obicei in contul lipsei lor de informare. Speram ca acest articol va fi de ajutor. Conform specialistilor, iata principalele motive pentru care bebelusii si copilasii de pana la 2 ani nu ar trebui sa aiba niciun contact cu televizorul (si nici cu tableta ori computerul):

Copilul nu “isi dezvolta creierul si inteligenta” la TV, dimpotriva. Este “normal” ca producatorii de DVD-uri si seriale sa-ti promita ca acestea iti vor educa copilul si il vor face mai destept, un Einstein baby si ca trebuie sa-i faci program zilnic de vizionari, inca din maternitate, daca s-ar putea. Ei vor sa-si vanda produsele si sa aiba rating. Cu cat parintii sunt mai educati si responsabili, cu atat vor filtra mai bine reclamele si “indicatiile” de pe ambalaje si vor lua decizii mai bune. Bebelusii NU sunt capabili fizic si psihic sa inteleaga sensul imaginilor care se succed pe ecran. Creierul lor are nevoie de cel putin 2 ani pentru a atinge un grad de dezvoltare suficient sa poata corela simbolurile de pe ecran cu echivalente din realitate. Televizorul este un babysitter jalnic iar timpul petrecut in fata lui nu este nicidecum de calitate pentru un bebelus. Acesta oricum nu va scapa mai tarziu de TV decat daca va mutati la Polul Nord sau pe o insula pustie, asa ca nu e cazul sa se grabeasca nimeni.  Copilul are timp sa “beneficieze” si e bine ca primul contact cu programele TV sa fie mai tarziu, dupa 3-4 ani (depinde cum reuseste fiecare sa gestioneze situatia si cat de cooperanti sunt ceilalti membri ai familiei). Pentru copiii mai mari, pot exista unele beneficii din urmarirea unor programe educative sau a unor canale precum Animal Planet sau Discovery (emisiuni selectionate si de scurta durata) sau DVD-uri educative dar aici vorbim despre bebelusi. Primii 2 ani sunt esentiali pentru cresterea si dezvoltarea creierului. Daca iti doresti un copil inteligent, bun, intelegator, cooperant, care sa faca fata la scoala si in viata, ofera-i experiente pozitive, interactiuni cu familia si alti copii cu care sa se joace si sa comunice cat mai mult. Ofera-i, ca parinte, experiente reale, cu oameni reali, legume reale, imbratisari reale.

Dezvoltarea creierului copilului

Copilul nu va receptiona sanatos suprastimularea de pe ecran. Succesiunea imaginilor/secventelor este mult prea rapida pentru un copil atat de mic. Atat de multi stimuli (lumini intermitente, culori intense, efecte sonore, muzica, replici, contururi/personaje care se misca, fundaluri) nu pot fi procesati corespunzator de creierul sau aflat in plina dezvoltare (la 3 ani, creierul copilului si-a triplat volumul si greutatea). In plus, copiii pana la 6-8 ani nu au capacitatea de a face diferenta intre realitate si fictiune. Cu cat sunt mai mici, cu atat ei cred ca ceea ce vad la TV sau in carti este real. De aceea, este foarte important sa fim atenti la ce urmaresc, asculta si citesc in aceasta perioada. (Cartile ar trebui rasfoite si citite inainte de catre parinti si DVD-urile ar trebui vizionate anterior si folosite doar daca sunt corespunzatoare.) Deoarece copiii se obisnuiesc de mici cu succesiuni rapide de imagini, cu actiune intensa, ei se vor plictisi la lectii si in diferite ocazii si nu vor avea rabdare sa stea in banca si sa asculte educatorii.
Copilul este privat de activitati benefice si esentiale pentru o dezvoltare fizica si psihica armonioasa: interactiunea cu familia (vorbit, ras, imbratisat), activitati in aer liber, joaca cu carti din materiale textile si jucarii senzoriale, manipularea a diverese obiecte domestice, explorarea mediului inconjurator (intalnirea pentru prima data a unei flori sau pasari), ascultarea muzicii si multe altele. Toate acestea cad pe locul 2, 3, 100, imediat ce bebelusul afla de existenta televizorului si desenelor animate, care la aceasta varsta au un impact hipnotic. Copilul efectiv uita de tot si sta uneori ore intregi cu ochii atintiti la ecran. Bonele profita de acest efect de hipnoza si isi vad linistite de chat pe Facebook , avand impresia ca micutul este “in siguranta”. Exista copii prescolari printre noi care au petrecut 4-5 ore in fata ecranului, uitand sa se miste, sa mearga la toaleta, sa bea apa, doar pentru faptul ca au fost uitati la randul lor cu tableta in mana. Cand copilul se joaca singur sau cu ceilalti, cand arunca cu faina si umple casa de harte igienica derulata si alte patadezvoltarea-creieruluinii care ne amuza sau ne pun pe ganduri, el de fapt invata intens multe lucruri despre cum functioneaza lumea (3D), capata echilibru si dexteritate, isi dezvolta motricitatea fina care il pregateste pentru scris si multe altele de care televizorul (o lume 2D) il indeparteaza.

Copilul este privat de adevarata interactiune sociala, atat de importanta in perioada 1-3 ani. El are nevoie de semeni (parinti, alti copii, prieteni, bunici) cu care sa comunice prin zambet, imbratisare, gangurit si apoi primele cuvinte. Atunci cand bebelusul zambeste mamei, mama ii zambeste si ea si ii da un pupic. Cand bebelusul gangureste catre fetita draguta de la TV, fetita nu il baga in seama si nu ii raspunde verbal sau nonverbal. Ce se intampla atunci in sufletul bebelusului care este atat de confuz – mai intai despre ce reprezinta forma acelei fetite, daca este reala sau nu si daca este prietena lui?
Copilul este expus de mic la publicitate. Desenele animate sunt intrerupte deseori de reclama la papusi (unele grotesti, deprimante), jocuri, mancare nesanatoasa, bauturi (cu zahar si coloranti). El va ajunge ulterior sa creada ca are nevoie de toate acestea.

Copiii mici cred tot ce se spune in reclame (chiar si adultii cred). Ori textele din reclame deseori nu spun adevarul ori avantajele produsului sunt prezentate exagerat. Copiii din casele unde televizorul sta deschis in fundal toata ziua pe canalele pentru adulti vizioneaza de mici reclame la bere, mezeluri, dulciuri si foarte multe medicamente si suplimente alimentare, avand mai tarziu impresia ca acestea sunt indispensabile vietii. Mesajul transmis indirect este ca ai nevoie de tuburi cu multivitamine pentru a fi sanatos si a face fata scolii si serviciului. Nu, nu ai nevoie de suplimente decat in cazuri specifice. Tot ce trebuie sa faci este sa mananci sanatos, natural si sa fii activ, cu cat mai putin timp petrecut in fata televizorului.

Copilul este expus violentei si modelelor negative. Dupa primele reprize in care mama isi lasa bebelusul la desene animate, deseori lucrurile devin o norma in casa. Parintii lasa televizorul deschis pe canalele pentru adulti, ca fundal, iar bebelusul care incepe sa se tarasca sau chiar sa mearga va face tot posibilul sa ajunga in apropierea ecranului. Chiar daca nu se vad desene si nu va intelege despre ce este vorba, el va fi foarte atras si va privi fix la ecran foarte mult timp. Alteori mamele alapteaza uitandu-se la stiri sau telenovele. In aceste ocazii, bebelusul sau copilul mai mare este expus la: violenta (bataie, furt, accidente), sex, reclame, modele negative (personaje din filme care fumeaza, beau alcool, se drogheaza, isi rezolva conflictele prin bataie si agresiune verbala). Numeroase studii stiintifice sustin ca expunerea repetata la programe ce arata violenta este traumatizanta deoarece are loc o reactie chimica in creierul copilului, ca si cum el insusi ar fi fost abuzat (stres posttraumatic). Mai tarziu, ca elev sau adult, acel copil va arata mai putina intelegere fata de colegii lui, va fi mai  lipsit de inhibitii in sensul negativ, poate deveni agresiv verbal si fizic si va fi convins ca problemele se pot rezolva prin forta, nu prin dialog.

Stiai? Peste 80% din productiile de desene animate din zilele noastre contin violenta: soarecele este fugarit permanent si lovit de catre motan, comicul este obtinut prin lovituri , punere de piedica, aruncat cu obiecte in persoane, razbunare si ce e mai grav, este ca violenta nu este pedepsita sau explicata in aceste filme ci ne distreaza grozav. Chiar si personajele pozitive folosesc violenta lasand copilului impresia ca asa se rezolva conflictele in viata reala. Si ce fac copiii peste 4 ani dupa ce se termina filmul? Fug in camera lor, isi iau niste figurine si imagineaza un joc in care imita ce au vazut, adica: “poc”, “buf”, “te-am prins”, “te distrug”. Specialistii americani in educatie au remarcat ca toate filmele de desene animate produse in SUA in perioada 1937-1999 se bazeaza pe violenta (poate acum veti privi cu alti ochi Tom si Jerry, Popeye Marinarul si altele).

Copilul va invata sa vorbeasca mai tarziu si se va adapta mai greu la scoala. El poate avea rezultate mai slabe la invatatura, probleme cu memoria de scurta durata si nu va fi bine pregatit pentru intrarea in comunitate (cresa, gradinita). Primii 2 ani de viata sunt esentiali pentru a invata sa vorbeasca si poate face asta cu adevarat comunicand cu familia si semenii sai reali, de la care invata accentul potrivit si numeroase cuvinte noi. Bebelusul nu va invata sa vorbeasca eficient urmarind personaje cu voci pitigaiate, limbaj de bebelusi si tot felul de onomatopee prezente in desenele animate. Atunci cand incepe scoala, el va trebui sa invete in mare parte prin ascultarea si urmarirea invatatorului apoi prin diferite situatii si experiente si nu prin vizionarea pasiva a unei lumi 2D de pe un ecran. Va avea dificultati in tranzitie catre noul mod de invatare. Dimitri Christakis, pediatru la Children’s Hospital and Regional Medical Center din Seattle, a studiat si a aflat ca bebelusii care s-au uitat la TV au manifestat probleme mari de concentrare si agresivitate la varsta de 7 ani. De asemenea, ei au recunoscut greu literele si cifrele la varsta scolara.
TV daunator

Copilul este indepartat de mic de carti si lumea lecturii. Televizorul are marea putere de a inlocui, inlatura cartile si descuraja cititul. Copiii care sunt expusi de mici la programe tv nu mai sunt atrasi de carti, refuza sa citeasca, invata sa citeasca tarziu, fara placere si se plictisesc  repede cand adultul le citeste o poveste deoarece pe ecran totul se intampla mult mai repede si mai intens. Televizorul nu dezvolta imaginatia, cartile da. Televizorul fabrica spectatori cu un vocabular limitat pe cand intr-o carte sunt folosite mult mai multe cuvinte noi decat intr-o emisiune. Cititul solicita mult mai mult gandirea decat privitul pasiv la ecran. Deci, de ce trebuie sa sabotam de la 4 luni sansa copilului de a deveni un cititor pasionat si un copil inteligent care comunica eficient?

Copilul manifesta tulburari de somn. Datorita suprastimularii si continutului programelor (lucruri, situatii pe care nu le poate intelege, care il pot infricosa), calitatea somnului copilului poate descreste. Copiii foarte mici au frecvent cosmaruri in urma vizionarii desenelor animate, daca acestea au fost bazate pe violenta, personaje negative precum vrajitoare, monstri etc. Deseori stau ore intregi pandind usa dulapului ca nu cumva de acolo sa iasa un monstru si sa-i manance. Si mai grav este cand televizorul se afla plasat chiar in camera copilului sau in zona unde el isi petrece mult timp (vezi un studiu stiintific pe aceasta tema). Acesti copii manifesta deseori tresariri, plans fara motiv, frica de a fi lasati singuri, frica de a adormi. Chiar daca parintii sau psihologii le explica faptul ca personajele respective nu sunt reale, copiilor pana la 6-8 ani le va fi foarte greu sa creada, ei nefacand diferenta clara intre fictiune si realitate. Nu este indicat sa vizionati filme si programe pentru adulti in prezenta copiilor.

Copilul va fi dependent de TV (inclusiv ca adult) si va manifesta predispozitie catre fast-food si un stil de viata nesanatos. Alaptarea in fata televizorului pornit, servirea mesei la televizor determina dependenta de acesta. Copilul nu va manca constient ci va ingera ceva fara sa-si abata ochii din ecran. Datorita faptului ca nu va manca corespunzator si nu va asimila bine nutrientii, corpul ii va cere sa rontaie iar si iar, in speranta ca va primi ce are nevoie. Astfel, copilul va solicita tot mai multe gustari nesanatoase (chips, covrigei, saratele, gogosi si altele). Datorita lipsei de activitate fizica si faptului ca televizorul il tine lipit de ecran tot mai mult timp in detrimentul activitatilor fizice si sportului, obezitatea infantila isi face aparitia rapid.

Copilul poate manifesta diferite afectiuni fizice, in functie de apropierea fata de ecran, dimensiunea ecranului, durata vizionarilor, existenta televizorului in spatiul de dormit. Printre problemele care pot aparea se numara ochii inrositi, vederea incetosata, durerile de cap si altele.

Sa ne gandim ce fel de emisiune TV urmarea un copil mic in 1975. “Mihaela” alb-negru, cu secvente lente, 15 minute maxim/zi? Ce urmareste astazi un copil? Inclusiv programe pentru adulti, fara inhibitii, ore intregi – junk-food pentru creier.  Si ne mai intrebam de ce tot mai multi copii nu se pot concentra la scoala (a se vedea rezultatele la examene), isi iau la bataie profesorii, ignora regulilele parintilor, incep sa fumeze devreme si isi incep viata sexuala cu stangul. The Center for Screentime Awareness  a initiat o miscare sociala in America – “turn-off weeks” — in care se incurajeaza ignorarea televizorului cate 1 saptamana intreaga, de catre toti membrii familiei. La aceasta miscare au subscris peste 70 de organizatii, inclusiv Medical Association, American Academy of Pediatrics, National Education Association si President’s Council on Physical Fitness and Sports.

impactul-negativ-al-televizPare drastic in ziua de azi, dar televizorul NU este potrivit pentru bebelusi deoarece le poate afecta considerabil dezvoltarea fizica, psihica, emotionala si sociala. A lasa bebelusul (si copilul de pana la 2 ani) in fata televizorului pentru a avea timp liber, pentru a-l calma, ca recompensa sau din alte motive (inclusiv credinta ca “va deveni mai destept”) poate fi, conform parerii specialistilor, o greseala regretabila. Poate crezi ca macar 10 minute la urgente nu sunt un capat de tara. Nu sunt, doar ca aceste 10 minute il atrag atat de mult pe bebe incat se transforma in obicei, in dependenta. Durata va creste, stii bine, pana cand nu vei mai controla situatia. Folosita la momentul potrivit si cu masura, selectiv, televiziunea poate fi si distractiva si informativa, deschizand porti catre lume si cultura, dandu-ne sansa de a calatori oriunde, chiar si in spatiu, insa bebelusii nu au nevoie de ea. Ei au nevoie de zambetul, vocea, atingerea, mirosul parintilor si semenilor, de fiinte, obiecte si situatii reale care ii ajuta sa se dezvolte armonios si sa invete esentialul despre viata. Asa ca, draga parinte, bebelusul nici nu trebuie sa stie ca exista TV, ca pe acea cutie de sticla si plastic ar putea aparea imagini. Joaca-te cu bebelusul tau, canta-i, spune-i povestioare, mangaie-l, dati-va impreuna in leagan, faceti o baie cu ratuste, tavaliti-va prin iarba, mirositi o floare. Nu-l uita pe bebe in fata unui ecran rece si lipsit de sentimente. Normal, nu poti igonora televiziunea si gadgeturile, nu traim in epoca de piatra iar tehnologia are si ea avantajele ei atunci cand e folosita corect insa contactul cu acestea este recomandat a incepe ceva mai tarziu, nu din fasa.

Nu uita sa distribui si prietenilor acest articol (prin share) daca ti se pare util. Iti multumim.

sursa copilulverde.ro 

Реклама

Добавить комментарий

Заполните поля или щелкните по значку, чтобы оставить свой комментарий:

Логотип WordPress.com

Для комментария используется ваша учётная запись WordPress.com. Выход / Изменить )

Фотография Twitter

Для комментария используется ваша учётная запись Twitter. Выход / Изменить )

Фотография Facebook

Для комментария используется ваша учётная запись Facebook. Выход / Изменить )

Google+ photo

Для комментария используется ваша учётная запись Google+. Выход / Изменить )

Connecting to %s